Cernem făina împreună cu drojdia uscată şi sarea.

Dacă frământaţi la robot, puneţi apa şi uleiul de măsline în bol, peste făină şi lăsaţi-l să îşi facă treaba. Dacă frământaţi cu mâna , turnaţi apa puţin câte puţin, alternativ cu uleiul, până sunt bine încorporate. în funcţie de făina folosită, poate fi nevoie de ceva mai multă sau mai puţină apă.

Când aluatul este omogen, elastic şi nelipicios, ne oprim din frământat şi îl lăsăm la dospit.

Eu am acoperit bolul robotului cu o pungă de plastic şi l-am băgat în cuptorul de la aragaz (cuptorul stins!!). În 45 de minute deja îşi dublase volumul.

Răsturnăm aluatul pe blatul de lucru uns cu foarte puţin ulei, îl întindem cu palmele şi îi dăm o formă dreptunghiulară.

Împăturim aluatul în 3 părţi, una peste alta, apoi îl întoarcem cu partea netedă în sus, ascundem colţurile dedesubt şi dăm pâinii o formă frumoasă, rotundă.

Mutăm pâinea în tava tapetată cu hârtie de copt şi o lăsăm să mai crească acoperită cu un prosop încă 50 de minute.

Între timp, aprindem cuptorul la 240 de grade (temperatura maximă dacă aveţi cuptor pe gaz) şi punem pe fundul cuptorului o tavă cu apă. Luaţi în calcul că durează cam 30 de minute până ce cuptorul ajunge la temperatura optimă, iar apa începe să fiarbă şi să degaje vapori!

Crestăm pâinea şi o băgăm în cuptorul încins.

După 15 minute, scoatem repede tava cu apă din cuptor, reducem temperatura la 220 de grade şi lăsăm pâinea să se coacă în continuare timp de 40-60 de minute (depinde de mărime şi de cuptor), până când e rumenită frumos şi sună a gol dacă o ciocăniţi uşor cu unghia pe coajă.

Scoatem pâinea din cuptor şi o lăsăm să se răcească pe un grătar. Nu acoperim pâinea cu nimic în acest timp. Pâinea trebuie să se răcească liber.

După ce s-a răcit bine, pâinea se păstrează cel mai bine înfăşurată într-un un prosop de bumbac.