V-am tot spus că nu mă pricep la aluaturi. Dar de când cu Kitchen Aid-ul câştigat la concursul Schar şi cu prima mea pâine mai adevărată, adică pâinea neagră cu bere şi negrilică, simt că o nouă lume s-a aşternut în faţa mea şi sunt foarte interesată să o descopăr.
Deocamdată am ajuns la concluzia că "ştiu că nu ştiu nimic". Mă tot uitam după reţete sofisticate, cu tăieturi, forme, culori sau cu adaosuri care-mi aprindeau imaginaţia. Numai că majoritatea erau cu făcute maia, nu cu drojdie şi dospite în bannetoane care dau o formă minunată pâinii. Maia nu am şi nici nu mă încumet deocamdată să o cresc de la zero. Nici bannetoane nu am, dar încep să visez la ele. Alte pâini cu care m-am întâlnit pe internet cereau tehnici de împachetare sau de "shaping" despre care eu nici nu am ştiut că există. Aşa că m-am oprit din căutări şi mi-am propus să încep, totuşi, cu începutul. Adică cu o pâine simplă şi albă de data asta.
În naivitatea mea m-am apucat să fac pâine dintr-un kilogram de făină, gândindu-mă că va ieşi doar un pic mai mare decât cea cu bere făcută din 500 g şi care de bună ce-a fost ni s-a părut cam mică. Asta de azi, când am scos-o din cuptor era uriaşă, era cât tava de la aragaz! Soţul meu s-a speriat când a văzut-o, zicea că o să dăm pâine la toţi vecinii din bloc. Dacă tot i-am înnebunit cu mirosul, măcar să facem o faptă bună 😀 N-a mai ajuns pe la vecini, au rămas doar cu mirosul, săracii de ei. Am înjumătăţit-o cu părinţii mei, iar partea care a rămas la noi nici nu ştiu când s-a terminat. Ba cu unt, ba cu dulceaţă, ba goală, ba la pachetul de la serviciu...s-a dus repede!
Mod de preparare pâine de casă simplă cu ulei de măsline
Chiar daca scriu mult, asta e cea mai simplă pâine de casă, vă promit! Atâta doar că i-am pus puţin ulei de măsline care i-a dat o aromă deosebită şi am presărat-o cu mac...doar ca să mă aflu-n treabă. Mi-a fost teamă că în simplitatea ei nu va avea "aspect comercial". Ei aş! Am învăţat că pâinea e frumoasă oricum, nu are nevoie de artificii.
Eu am frământat-o la robot, timp de vreo 10 minute. La fel de bine însă, o puteţi frământa şi cu mâna, chiar dacă o să dureze, poate, puţin mai mult. Am lăsat apoi aluatul să crească în vasul robotului. Am băgat vasul cu totul într-o pungă curată de plastic şi aşa înfofolit l-am băgat în cuptorul aragazului (cuptorul stins!!). Loc mai bun şi mai ferit nu e nicăieri. L-am lăsat acolo vreo 45 de minute, timp în care şi-a dublat volumul şi a devenit incredibil de pufos şi de aerat.
Am răsturnat aluatul pe blatul de lucru uns cu foarte puţin ulei de măsline, doar cât să nu se lipească aluatul. Am început să întind aluatul cu degetele până i-am dat o formă dreptunghiulară. Apoi am trasat trei linii verticale imaginare şi am pliat cele 2 parţi laterale stânga-dreapta peste partea din mijloc. Ca un pliant publicitar 😀 Am făcut de două ori operaţiunea asta, o dată pe orizontală şi o dată pe verticală. Din păcate, cu mâinile pline de aluat nu am putut face poze, dar veţi înţelege mai bine dacă priviţi video de mai jos. Metoda se numeşte "strech and fold" adică "întinde şi împătureşte" şi are rolul de a tensiona aluatul şi de a-i conferi ţinută pentru a putea forma o pâine frumoasă. E mai simplu decât pare, nu săriţi peste pasul ăsta!
Am întors aluatul cu partea lină şi frumoasă în sus, iar colţurile le-am ascuns dedesubt. Aşa am obţinut o formă rotundă şi frumoasă pentru pâinea mea. Am acoperit-o cu un prosop curat şi am lăsat-o să se mai odihnească şi să mai crească încă aproape o oră.
Cu jumătate de oră înainte să bag pâinea la copt, am aprins cuptorul la 240 de grade (temperatura maximă, am cuptor pe gaz), iar pe fundul cuptorului am pus o tavă cu apă. Rolul ei este să ajungă la punctul de fierbere şi să facă vapori care să învăluie pâinea noastră din toate părţile. În acest fel obţinem o coajă frumoasă şi crocantă.
Am uns pâinea cu foarte puţin ulei de măsline, am presărat-o cu mac (puteţi să săriţi peste pasul ăsta, chiar nu e nevoie), am crestat-o şi am băgat-o în cuptorul bine încins şi plin de vapori de apă. După 15 minute, am scos tava cu apă din cuptor. Şi-a făcut datoria, nu mai e nevoie de ea. Am redus temperatura la 220 de grade şi am lăsat pâinea la copt încă 55 de minute. În funcţie de cuptor şi de mărimea pâinii, e posibil să dureze mai puţin. Pâinea e gata când e rumenită şi sună a gol, a copt dacă o ridicaţi puţin din tavă şi o ciocăniţi cu degetul dedesubt.
Când am considerat că e gata, am scos pâinea din cuptor şi am trecut-o imediat pe un grătar. Pâinea nu se acoperă cu nimic până nu se răceşte complet. Apoi se păstrează cel mai bine înfăşurată cu un prosop curat.
Dacă nu vreţi o pâine cât tava de la aragaz de mare, aşa cum am făcut eu, atunci vă recomand să înjumătăţiţi cantităţile. Sau să formaţi două pâini mai mici, cum vreţi voi.
Rețeta completă, cantități și mod de preparare
Ingrediente
- 1 kg de făină albă tip 650
- 600 ml de apă
- 50 ml ulei de măsline
- 20 g sare
- 14 g drojdie uscată
Instrucțiuni de preparare
- Cernem făina împreună cu drojdia uscată şi sarea.
- Dacă frământaţi la robot, puneţi apa şi uleiul de măsline în bol, peste făină şi lăsaţi-l să îşi facă treaba. Dacă frământaţi cu mâna , turnaţi apa puţin câte puţin, alternativ cu uleiul, până sunt bine încorporate. în funcţie de făina folosită, poate fi nevoie de ceva mai multă sau mai puţină apă.
- Când aluatul este omogen, elastic şi nelipicios, ne oprim din frământat şi îl lăsăm la dospit.
- Eu am acoperit bolul robotului cu o pungă de plastic şi l-am băgat în cuptorul de la aragaz (cuptorul stins!!). În 45 de minute deja îşi dublase volumul.
- Răsturnăm aluatul pe blatul de lucru uns cu foarte puţin ulei, îl întindem cu palmele şi îi dăm o formă dreptunghiulară.
- Împăturim aluatul în 3 părţi, una peste alta, apoi îl întoarcem cu partea netedă în sus, ascundem colţurile dedesubt şi dăm pâinii o formă frumoasă, rotundă.
- Mutăm pâinea în tava tapetată cu hârtie de copt şi o lăsăm să mai crească acoperită cu un prosop încă 50 de minute.
- Între timp, aprindem cuptorul la 240 de grade (temperatura maximă dacă aveţi cuptor pe gaz) şi punem pe fundul cuptorului o tavă cu apă. Luaţi în calcul că durează cam 30 de minute până ce cuptorul ajunge la temperatura optimă, iar apa începe să fiarbă şi să degaje vapori!
- Crestăm pâinea şi o băgăm în cuptorul încins.
- După 15 minute, scoatem repede tava cu apă din cuptor, reducem temperatura la 220 de grade şi lăsăm pâinea să se coacă în continuare timp de 40-60 de minute (depinde de mărime şi de cuptor), până când e rumenită frumos şi sună a gol dacă o ciocăniţi uşor cu unghia pe coajă.
- Scoatem pâinea din cuptor şi o lăsăm să se răcească pe un grătar. Nu acoperim pâinea cu nimic în acest timp. Pâinea trebuie să se răcească liber.
- După ce s-a răcit bine, pâinea se păstrează cel mai bine înfăşurată într-un un prosop de bumbac.
Note:
1. Datele nutriționale furnizate la unele rețete sunt estimative, iar rolul lor este doar informativ. Valorile nu pot fi garantate și nu ar trebui utilizate în tratamentul afecțiunilor medicale.
2. Secțiunile de echipamente și ingrediente de mai sus pot conține linkuri afiliate către produse pe care le folosesc și le recomand.
Lasă un comentariu