Ți-e poftă de cozonac, nu ai prea mult timp la dispoziție și nu știi la ce să te astepți de la un cozonac fără frământare? O să îți arăt mai jos care sunt diferențele între cozonacul tradițional și cel simplu, la care nu frământăm deloc, ca să poți decide care e rețeta potrivită pentru tine.
Din start, avantajele în ceea ce privește simplitatea preparării și timpul de pregătire, sunt, firește, de partea cozonacului fără frământare. Dar comoditatea își are prețul ei și se reflectă, inevitabil, în calitatea produsului final.
Ambii cozonaci, și cel tradițional, dar și cel fără frământare pot fi la fel de gustoși dacă acorzi atenție calității ingredientelor. Totuși, modul de preparare conduce la aspect și texturi diferite, iar acest lucru este important pentru noi românii, care iubim atât de mult acest desert național.
Mergi direct la:
Complexitatea rețetei
- Cozonacul tradițional este mai complex și potrivit pentru cei care au experiență în bucătărie, care se pricep la frământat sau care au un robot de bucătărie care să îi ajute la acest pas. Este considerat piatra de încercare a oricărei gospodine.
- Cozonacul fără frământare este mai simplu și accesibil pentru începători sau pentru cei care doresc să economisească timp. Cere mai puțin efort, așa că poate fi făcut și de către persoanele care au probleme cu articulațiile și nu pot frământa aluatul.
Ingrediente
Ingredientele sunt în mare parte aceleași pentru ambele tipuri de cozonac: făină, lapte, ouă, zahăr, grăsime, arome, doar proporțiile dintre ele pot fi ușor diferite.
- cozonacul tradițional conține mai multe grăsimi. Datorită glutenului foarte bine dezvoltat prin frământare, suportă o cantitate mai mare de zahăr în aluat și crește foarte bine chiar și cu umpluturi bogate. Pentru cozonacii tradiționali, este foarte important ca ingredientele să fie toate la temperatura camerei.
- cozonacul fără frământare este recomandat să conțină mai puține grăsimi și mai puțin zahăr în aluat pentru a face aluatul mai suplu. Dacă se face cu dospire la rece, nu contează temperatura ingredientelor. De asemenea, acest tip de cozonac crește mai bine și va fi mai pufos dacă are mai puțină umplutură. Pentru că nu are o rețea puternică de gluten, nu susține la fel de bine cu umpluturi grele și bogate.
Puteți vedea în fotografia de mai jos diferența de structură la un cozonac fără frământare cu mai multă sau mai puțină umplutură.
Tehnica de preparare
- Cozonacul tradițional necesită frământare intensă, multe minute, pentru a dezvolta rețeaua de gluten, ceea ce conferă aluatului o textură elastică și extraordinar de pufoasă. În cazul cozonacului moldovenesc cu aluat opărit, o parte din făină este amestecată cu lapte clocotit pentru a începe procesul de gelatinizare a amidonului, ceea ce contribuie foarte mult la textura finală a cozonacului.
- Cozonacul fără frământare după cum îi spune și numele, nu necesită frământare intensă. În unele rețete, aluatul este doar amestecat cu lingura, apoi lăsat să dospească mai mult timp, eventual la rece. Acest proces face aluatul mai ușor de manevrat și economisește timp și efort.
Timpul de pregătire
- Cozonacul tradițional necesită, în general, aproximativ 1 oră pentru frământare, ceea ce presupune un efort intens, mai ales dacă nu aveți un robot care să vă ajute. Chiar și cu robot, trebuie să faceți multe pauze pentru a nu supraîncălzi motorul. La acest timp se adaugă și un timp mai lung de pregătire a ingredientelor pentru a te asigura că toate sunt la temperatura camerei.
- Cozonacul fără frământare cere mai puțin efort fizic, dar necesită o perioadă mai lungă de dospire pentru a compensa lipsa frământării. În plus, dacă alegeți să îl dospiți la rece, puteți lucra cu ingredientele direct de la frigider, deci și timpul de pregătire e mai redus. Astfel, timpul total de preparare este mai redus decât la cozonacul tradițional.
Textura
- Cozonacul tradițional are aluatul fin și catifelat. Se modelează frumos, crește mult și dacă este lucrat corect, nu crapă la copt. Miezul este ușor, pufos, are o textură aerată, cu multe alveole mici, fine și uniforme.
- Cozonacul fără frământare are aluatul mai rugos, crește greu și este predispus să se rupă și să se crape cu ușurință la copt. Textura este diferită, este mai îndesat, mai robust. Miezul rămâne mai moale, iar alveolele sunt mai dense, alungite și neuniforme.
Gust și aromă
- Cozonacul tradițional poate avea o aromă mai intensă datorită frământării care ajută la dezvoltarea completă a aromelor ingredientelor.
- La cozonacul fără frământare aroma este de asemenea bogată, dar poate fi ușor diferită datorită metodei de preparare mai puțin intensă.
Păstrarea prospețimii
- Dacă este păstrat corespunzător, cozonacul tradițional poate rămâne proaspăt timp de 4-5 zile la temperatura camerei. După această perioadă, poate începe să se usuce.
- Cozonacul fără frământare rămâne moale timp de 1-2 zile la temperatura camerei, dar începe să se usuce mai repede decât cel tradițional și devine sfărâmicios.
În concluzie, alegerea între cozonacul moldovenesc tradițional și cel fără frământare depinde de preferințele personale și de timpul disponibil. Ambele variante oferă un cozonac delicios, însă experiența și textura finală vor fi diferite.
Lasă un comentariu