Coajă de portocală zaharisită

Atunci când am făcut reţeta de coajă de portocală confiată am dat deoparte câteva coji fierte în sirop, gata de pentru pus în borcan, special ca să-mi fac coji de portocale zaharisite. Cojile astea crocante, îmbrăcate în zahăr tos sunt o mică bucurie dulce şi aromată pe care mi-o fac destul de rar, poate o dată pe an sau chiar mai rar, dar cu care îmi place extraordinar de tare să mă răsfăţ.

Acum, sinceră să fiu, nici nu ştiu dacă e corect spus coajă de portocală zaharisită, poate era mai bine să le fi numit "bomboane din coji de portocale" pentru că până la urmă cam aşa ceva sunt. Şi tot ca să fiu sinceră, trebuie să mărturisesc că sunt singura din familie care le adoră, pentru ceilalți membri ai familiei, cei de sex masculin, se pare că sunt prea dulci şi prea aromate. Nu-i nimic, cu atât mai bine, îmi rămân mie toate-toate! 🙂

Mod de preparare coajă de portocală zaharisită

Până la un punct, de fapt partea cea mai mare a modului de preparare este identic cu cel prezentat în reţeta de coajă de portocală confiată. Păstraţi deoparte câteva coji, cam cât aţi lua într-o mână, să zicem. Tăvăliţi-le prin zahăr tos şi aşezaţi-le la uscat într-o tavă tapetată cu hârtie de copt.

Dacă simţiţi că leşinaţi de poftă, aşa ca mine, daţi tava pentru 10 minute la cuptorul în prealabil încins la 170 de grade. Se vor usca suficient cât să vă faceţi damblaua şi să le puteţi ronţăi atunci, pe loc.

Dacă sunteţi mai răbdători, sau dacă le faceţi pentru musafirii care vin abia a doua zi, le puteţi lăsa să se usuce în aer liber, în tavă.

Iar dacă doriţi să vă impresionaţi definitiv musafirii, luaţi beţişoarele aromate, înmuiaţi-le unul din capete în ciocolată neagră topită la bain marie şi lăsaţi-le la uscat cel puţin 2-3 ore înainte de servire. Eu nu prea le fac cu ciocolată, pentru mine sunt perfecte aşa, doar cu zahăr. În plus, obişnuiesc să îmi pun 2-3 beţişoare din astea pe farfuriuţă, lângă ceaşca de cafea, deci am suficiente arome la un loc.