Aflându-ne într-o duminică la masă împreună cu părinţii mei, nu ştiu cum de am ajuns să pomenesc despre sparanghel. Eram convinsă că ai mei abia dacă au auzit de leguma asta exotică şi tocmai mă pregăteam să le explic ce este, când au sărit amândoi să-mi povestească amintiri din copilăriile lor cu sparanghel cules de pe câmp.
Am crezut că e un fel de glumă, nu-mi venea să-mi cred urechilor! Eram convinsă că sparanghelul a apărut în farfuriile românilor ca fiind o invenţie a ţărilor vestice cu ambiţii culinare mai mari decât ale noastre şi că la noi în ţară, cel mult marea boierime să fi mâncat sparanghel pe săturate, în niciun caz nişte bieţi ţărani din sudul ţării.
Şi totuşi...din povestirile părinţilor mei, ambii mei bunici, şi cel matern de la Giurgiu, şi cel patern de la Zimnicea, atunci când plecau la pădurile aflate pe malul Dunării să aducă lemne de foc sau iarbă pentru animale, se întorceau frecvent acasă şi cu câte 2-3 bucheţele de sparanghel.
Era sparanghel sălbatic, crescut spontan pe câmpurile de la marginea pădurii, iar tijele erau subţiri, nu atât de viguroase cum sunt cele pe care le găsim acum în supermarketuri.
Am aflat că cel mai des ţăranii preparau sparanghelul simplu, fript pe o tablă încinsă pe foc şi stropit apoi cu mujdei de usturoi, în care mai întingeau şi cu câte un boţ de mămăligă. Sparanghel cu mămăligă!!! Şi cu mujdei!!! Încă eram convinsă că visez când îmi povesteau aşa ceva! Dar îmi şi lăsa gura apă!
Pentru că produsele lactate erau totuşi un lux la vremea aceea, foarte rar se întâmpla ca bunica din partea mamei să facă câte o ciulama cu sparanghel, care era de fapt un rântaş subţiat cu puţin lapte. Nu-i lipsea usturoiul şi o mâncau, fireşte, tot cu mămăligă. La reţeta asta mi-a rămas mie gândul şi am adus-o în actualitate, îmbogăţind-o cu unt şi smântână fermentată, aşa cum obişnuim să facem acum ciulamaua.
Vă spun sincer, a ieşit o bunătate! Sparanghelul face echipă bună cu untul, smântâna, ceapa şi usturoiul. Doar că n-am putut cu nici un chip să servesc ciulamaua mea de sparanghel cu mămăliguţă alături. N-am putut şi pace!
Poate data viitoare voi lăsa mofturile deoparte şi voi încerca şi cu mămăligă. Deocamdată însă, pe cea din poze am mâncat-o cu pâine de casă. Nu de alta, dar sosul ăla alb e atât de gustos încât trebuie, totuşi, şters bine din farfurie cu ceva, să nu mai rămână nici o urmă, că mare păcat ar fi! 🙂
Mod de preparare ciulama ţărănească cu sparanghel
Înainte să ne apucăm de gătit, tijele de sparanghel trebuiesc puţin curăţate. Trebuie să le îndepărtăm cam ⅓ din tijă, adică partea lemnoasă de la bază. În privinţa asta tijele sunt foarte cooperante pentru că ele ştiu singure de unde să se rupă, trebuie doar să la îndoiţi puţin. Apoi le curăţăm de coajă până spre vârf folosind un peeler pentru legume şi sunt gata de folosit.
Pentru reţeta de azi, eu am fiert sparanghelul timp de 2 minute în apă cu puţină sare. Mie îmi place sparanghelul al dente, dar dacă îl doriţi fiert ceva mai bine, lăsaţi-l 3-5 minute, în nici un caz mai mult. Am scos tijele fierte într-un castron cu apă foarte rece în care am pus câteva cuburi de gheaţă. În acest fel tijele de sparanghel au rămas crocante şi au căpătat un verde intens şi frumos.
Rețeta completă, cantități și mod de preparare
Ciulama ţărănească cu...sparanghel
Ingrediente
- 1 legătură de sparanghel (cam 12-15 tije)
- 1 ceapă albă
- 4 căţei de usturoi
- 50 g unt
- 50 ml ulei
- 250 g smântână fermentată cu min. 20% grăsime
- 250-300 ml de supă de legume (sau apa în care a fiert sparanghelul)
- 30 g făină (o lingură cu vârf)
- sare după gust
- puţin pătrunjel proaspăt pentru servit
Instrucțiuni de preparare
- Curăţaţi tijele de sparanghel şi puneţi-le la fiert timp de 2 minute în apă cu puţină sare.
- Dupa cele 2 minute, scoateţi tijele într-un castron cu apă rece în care aţi pus 3-4 cuburi de gheaţă. Apa rece va opri procesul de gătire, iar tijele vor rămâne crocante şi cu o culoare frumoasă.
- Într-o tigaie puneţi la încins untul împreună cu uleiul.
- Tocaţi ceapa foarte mărunt şi treceţi prin presă 3 căţei de usturoi (unul îl păstraţi deoparte).
- Căliţi ceapa şi usturoiul până când ceapa devine sticloasă, adăugaţi o lingură de făină şi amestecaţi.
- Făina va începe imediat să se îngroaşe. Turnaţi puţin câte puţin din supa de legume şi amestecaţi să se desfacă făina, apoi adaugați smântâna, subțiată și ea cu puţină supă.
- Potriviţi gustul de sare şi piper şi lăsaţi ciulamaua să fiarbă la foc mic timp de 10-12 minute. Este important ca făina să fie bine gătită, altfel va avea gust amar.
- Când ciulamaua este gata, adăugaţi şi ultimul căţel de usturoi trecut prin presă şi opriţi focul.
- Aşezaţi tijele de sparanghel pe farfurii şi peste ele turnaţi ciulamaua delicioasă.
- Presăraţi cu pătrunjel proaspăt şi serviţi imediat.
Note:
1. Datele nutriționale furnizate la unele rețete sunt estimative, iar rolul lor este doar informativ. Valorile nu pot fi garantate și nu ar trebui utilizate în tratamentul afecțiunilor medicale.
2. Secțiunile de echipamente și ingrediente de mai sus pot conține linkuri afiliate către produse pe care le folosesc și le recomand.
Distribuie pe Facebook Salvează pe Pinterest Trimite pe email
Dacă aveţi bunici sau alte rude în zona de sud a ţarii, poate îi întrebaţi despre sparanghel. S-ar putea să aveţi şi voi parte de surprize gustoase, aşa cum am avut eu! Aş fi curioasă dacă încă mai creşte sparanghelul sălbatic în acele zone, dar dintre ai mei nu mai are cine să îmi spună...
Dragii mei, sper că v-am convins să daţi o şansă acestei reţete atât de simplă şi atât de bună de ciulama ţărănească cu...sparanghel. Chiar dacă o veţi face şi voi, ca şi mine, cu sparanghel de cultură, vă asigur că va fi delicioasă. Iar dacă reuşiţi să o mâncaţi cu mămăliguţă, vă aştept cu impresii!
Reţeta de azi face parte din campania pasionaţilor de bunătăţuri inițiată de Selgros România.
👩🍳 Îți plac rețetele mele?
Abonează-te la newsletterul meu și, în fiecare joi dimineață, îți trimit inspirație proaspătă, sfaturi și trucuri ca să-ți fie mai ieftin, mai ușor și mai plăcut în bucătărie.
🍪 Abonează-te aici
Teofanescu Nicolae a zis
Mersi pentru reteta; dar barbatul tau nu e gelos pentru tonul tau liberal-libertin? Merita felicitari ca te-a cucerit.
Mare clasa în redactare (expunere-compunere) si în combinatia traditie-cosmopolitism;
Iuliana a zis
Multumesc, domnule Teofanescu! Ma bucur ca reteta v-a starnit interesul, sper sa o incercati.
N-am inteles partea cu tonul liberal-libertin, dar zic eu ca decat sa o inteleg gresit, mai bine n-o inteleg deloc :))