Pâinici pufoase cu măsline şi busuioc. Albe, moi şi extraordinar de gustoase. Sunt perfecte pentru sandvişuri şi de luat la pachet.
În caz că vă întrebaţi, să ştiti că încă îmi mai place să fac pâine de casă! 😀 Nu mi-a trecut, dimpotrivă, mă fascinează tot mai mult. Până acum deserturile erau preferatele mele. Acum, dacă m-ar întreba cineva ce aleg să fac între un tort şi o pâine, aş vota fără ezitare cu pâinea, în ciuda faptului că suntem în plină vară şi un început de caniculă ne dă târcoale.
Ba chiar mă gândeam zilele trecute că trebuie să îmi modific puţin programul în aşa fel încât să coc pâinea seara târziu, chiar înainte de a merge la culcare. Apoi să las peste noapte uşa larg deschisă la bucătărie să se răcorească. Deci sunt capabilă de orice eforturi şi compromisuri, numai să mă pot juca în continuare cu aluatul şi sa avem pâine de casă.
Încă mai sunt de părere că pâinea se face mai mult singură. Da, ştiu că nu mă credeţi, că nici eu nu credeam înainte să mă apuc serios să fac pâine acasă. Zău, chiar dacă nu aveţi un robot sau o maşină de pâine care să frământe în locul vostru, efortul e minim. Vreo 10 minute de jucat cu aluatul, e mai degrabă o plăcere decât un efort. Apoi pâinea creşte în legea ei şi nu ne mai solicită decât foarte puţin comparativ cu ceea ce ne oferă. Nu există miros mai frumos într-o casă decât cel de pâine caldă. Să miroasă a pâine caldă în casă e semn de armonie, de familie sănătoasă, de iubire şi respect.
Gusturile noastre sunt deja pervertite de produsele din comerţ. E posibil ca cel puţin la început, să primiţi proteste din partea familie, am păţit-o şi eu. Că pâinea cumpărată e mai bună, că e mai comodă, că e gata feliată, că ieşi mai ieftin, că se păstrează pufoasă până săptămâna viitoare, etc, etc. Nu mai ştim ce e sănătos şi parcă nici nu mai contează uneori. Nu mai facem diferenţa între bun şi rău, între o pâine făcută cu grijă şi cu drag şi un burete feliat ambalat într-o pungă.
Faceţi pâini mici şi încercaţi mai multe reţete până descoperiţi ce anume place membrilor familiei sau până îi obişnuiţi cu gustul şi textura pâinii de casă. O altă idee ar fi să îi implicaţi şi pe cei mici în activitatea asta. Daţi-le un boţ de aluat cu care să se joace, eventual să facă şi ei o pâine mai mică. E minunat pentru un copil să vadă cum creşte aluatul şi cum se coace o pâine.
Mod de preparare pâinici pufoase cu măsline şi busuioc
Pâinicile astea bălaie le-am făcut cu o zi înainte să plecăm în concediu. Vroiam să fac câteva sandvişuri pentru drum şi…doar nu era să le fac cu pâine cumpărată! Am pus repede în cuva robotului tot ce trebuie şi am dat drumul la treabă.
Ca făină, am folosit ce aveam la îndemână şi anume o făină pentru cozonac. Înainte de vacanţă obişnuiesc să termin stocurile, pungile desfăcute cu diverse şi să folosesc ceea ce staţionează pe rafturile frigiderului şi nu poate aştepta până ne întoarcem noi din concediu. Aşa că am folosit făina pentru cozonac care zăcea desfăcută de la Paşte şi am pus în aluat bucăţele de măsline Kalamata, puţin ulei de măsline şi busuioc uscat. O combinaţie aproape mediteraneană, deşi noi de fapt plecam la munte 😀
Au rezultat 8 pâinici în miniatură, albe, pufoase şi extraordinar de gustoase. Ne-au prins tare bine, mai ales că traseul nostru a fost lung şi a fost nevoie să facem vreo 3 pauze pe drum.
- 500 g făină albă tip 000 (eu am folosit făină pentru cozonac)
- 7 g drojdie uscată
- 10 g sare
- 300 ml de apă
- 20 ml de ulei de măsline
- 100 g măsline fără sâmburi, tocate mărunt
- 2 linguriţe de busuioc uscat
- Cernem făina împreună cu drojdia uscată şi sarea.
- Dacă frământaţi la robot puneţi apa, uleiul, măslinele şi busuiocul peste făină şi lăsaţi-l să îşi facă treaba. Dacă frământaţi cu mâna , puneţi măslinele şi busuiocul peste făină, apoi turnaţi apa şi uleiul puţin câte puţin, până când sunt bine încorporate. În funcţie de făina folosită, poate fi nevoie de ceva mai mult sau mai puţină apă.
- Când aluatul este omogen, elastic şi nu se lipeşte de pereţii vasului sau de mâini, ne oprim din frământat şi îl lăsăm la dospit.
- Eu am acoperit bolul robotului cu folie alimentară şi l-am băgat în cuptorul de la aragaz (cuptorul stins!!). În 40 de minute îşi dublase volumul.
- Ungem blatul de lucru cu foarte puţin ulei şi răsturnăm aluatul. Îl impărţim în 8-10 bucăţi egale.
- Formăm cu palmele bile cât de perfect rotunde reuşim.
- Aşezăm pâinicile în tava de la aragaz tapetată cu hârtie de copt, le acoperim cu un şervet curat şi le mai lăsăm la dospit încă 30 de minute.
- Între timp încingeţi cuptorul la 240 de grade şi puneţi pe fundul acestuia o tavă goală cu 500 ml de apă.
- Înainte să daţi pâinicile la cuptor, crestaţi-le cu un cuţit cu lama subţire şi foarte bine ascuţită.
- Când cuptorul e bine încins, iar apa a început să clocotească, e momentul să băgaţi tava la cuptor. Închideţi repede uşa cuptorului. Nu vrem să iasă aburii afară!
- După 15 minute scoateţi tava cu apă din cuptor, reduceți temperatura la 200 de grade şi lăsaţi pâinicile la copt încă 30 de minute.
- Când sunt gata, trebuie să fie compacte, uşoare, iar dacă ciocăniţi coaja cu unghia să sune a gol.
- Lăsaţi pâinicile să se usuce liber, pe un grătar, apoi păstraţi-le în pungi de hârtie sau acoperite cu un şervet de bumbac.
Aştept cu drag comentariile voastre: