Hreanul ori îl iubeşti, ori îl urăşti! Aşa-şi-aşa nu cred că există când vine vorba de hrean. Eu l-am refuzat multă vreme. Nici nu ştiu când i-am dat de gust, cred că s-a întâmplat pe la vreun rasol de vită. Acum îl iubesc de-a dreptul şi am mereu în frigider un borcan cu hrean în oţet.
Pe lângă salata de sfeclă cu hrean, îl mai folosesc la aproape orice mâncare cu carne: fripturi, piftie şi rasoluri. Chiar şi la peşte l-am încercat odată, la un rasol de somn. Carnea de somn fiind mai grasă, a mers de minune cu hrean.
De reţeta asta e bine să vă apucaţi când sunteţi răciţi şi aveţi nasul înfundat. Se rezolvă problema garantat şi-ţi “ia răceala cu mâna” pe cale 100% naturală 🙂 Am tras eu un plâns zdravăn cât am dat hreanul pe răzătoare, dar am rezistat cu îndârjire până am umplut borcanul şi ştiu sigur că a meritat.
Dacă l-aş fi ras la robot, scăpam fără lacrimi, dar am avut prea puţin, doar nişte rădăcini subţiri rămase de la castraveţii muraţi în saramură şi chiar nu merita să mai scot robotul de la locul lui pentru atâta lucru. Oricum, nu e recomandat să faceţi cantitate mare odată pentru că în timp, mai ales după ce s-a umblat la borcan, hreanul ras îşi pierde din proprietăţi şi din gustul specific. Rădăcină de hrean se găseşte toată iarna în piaţă, sau se poate păstra la frigider, în lădiţa pentru legume înfăşurată în hârtie de ziar. Rădăcina păstrată în acest fel rămâne fermă, nu se înmoaie şi nu se usucă şi poate fi rasă oricând.
Mod de preparare hrean în oţet la borcan
- 2 rădăcini de hrean, nu prea mari
- 100 ml de apă
- 50 ml de oţet de 9 grade
- 1 linguriţă de sare
- 1 linguriţă de zahăr - opţional
- Se curţă hreanul de coajă folosind un cuţit sau instrumentul de curăţat cartofi.
- Se spală, apoi se dă pe răzătoarea cu găuri mici.
- Se amestecă oţetul cu apa şi se adaugă sarea şi zahărul. Amestecaţi până când acestea sunt complet dizolvate.
- Se toarnă lichidul peste hreanul ras, puţin câte puţin. Amestecaţi. Hreanul trebuie doar să fie umed în mod uniform, ca o cremă, nu să plutească în oţet.
- Aşezaţi hreanul în borcan compactând-l uşor ca să nu rămână goluri de aer.
- Păstrați borcanul la frigider până la folosire.
- Odată borcanul desfăcut, e de preferat să îl consumaţi în maxim o săptămână pentru că îşi pierde din gust şi proprietăţi. De aceea este de preferat să faceţi cantităţi mici de hrean ras la borcan.
Ei uite, noi nu punem pe iarna la otet. Avem noroc ca stam la casa si avem conditii sa il pastram asa crud cum e el 😉
Pai nici noi nu il punem ca sa il conservam pentru iarna, ci ca sa il folosim. E mai gustos sosul de hrean daca a stat cateva zile in otet 😉
Chiar ma bucur ca ai scris reteta asta.
Soacra mea asa prepara hreanul pe care-l pune alaturi de mancare. Iar eu stiam sa fac doar varianta cu sfecla (de la mama mea), insa sotului meu ii plac mult amandoua
Acum o s-o stiu si pe asta (bineinteles, pot s-o intreb pe soacra mea, dar nu stiu cum se face ca mereu uit). Acum e mai simplu, stiu ca gasesc reteta la tine. 🙂
Candva faceam si eu varianta cu sfecla. Acum il fac doar simplu. Uneori parca nu stiu cum…chiar mi se pare ca nu arata frumos sosul ala roz peste orice :))
Delicios!
Este! 🙂