Ceva mai îngrijorător decât COVID 19? Viitorul! Dar măcar pentru el ne putem pregăti.

Am stat mult în cumpănă dacă să-mi las gândurile să curgă aici, pe un blog cu rețete și m-am întrebat dacă mai e nevoie și de punctul meu de vedere în isteria generală care ne-a cuprins.

Zilele astea mi-au tot apărut mici flash-uri în fața ochilor: întâmplări de demult, amintiri, frici, pe care, într-un fel foarte diferit de ceea ce se întâmplă acum, simt că le-am mai experimentat. Le-am trăit, le-am depășit și faptul că am învățat din ele mă ajută acum să îmi stăpânesc îngrijorarea firească și să reușesc să rămân calmă și rațională.

Până la urmă am ales să scriu ce gândesc despre perioada asta, poate vă ajută și pe voi.

Să ne uităm puțin în urmă

Statistic, cei mai mulți dintre cititorii mei și dintre urmăritorii de pe rețelele sociale sunt mai tineri decât mine. Dar pe locul doi sunt cei cam de aceeași vârstă cu a mea și sunt convinsă că aceștia din urmă înțeleg cel mai bine ce vreau să spun.

Noi, generațiile anilor '60-'70, am mai trăit frica aceasta că nu găsim făină pentru cozonacii de Paște. Am trăit și obișnuința de a ne face provizii, că nu se știe când mai prinzi hârtie igienică la magazin, și interdicția de a ne aduna în grupuri mai mari de 10-20 de persoane, chiar dacă din alte motive.

Pentru noi, teleșcoala nu e ceva nou, pentru că orele televizate de limbi străine, matematică și chimie se practicau cu succes în anii '80. Teatrul TV și teatrul radiofonic ne-a hrănit spiritele mulți ani, tot în aceeași perioadă, așadar nu e nici asta o invenție nouă.

Generația noastră a mai prins în viață bunici sau străbunici care au supraviețuit epidemiei de tifos din 1918 și celor 2 războaie mondiale, ba chiar și prizonieratului în Uniunea Sovietică cum a fost cazul bunicului meu. Au avut de îndurat marea criză economică din 1929, apoi foametea din 1946-1947. Am avut bunici care m-au ținut pe genunchi și mi-au povestit despre toate astea.

Ce legătură au bunicii mei cu pandemia de acum? Au, căci istoria se repetă. Nu în cele mai mici amănunte, firește, nici nu ar avea cum, dar totul e ciclic, iar pentru istorici și pentru oamenii de știință, apariția la un moment dat a unei pandemii a fost previzibilă. Pentru analiștii economici e foarte previzibil și ceea ce va urma după pandemie.

Ce va urma după pandemie?

Nu vreau deloc să fiu alarmistă, nici nu sunt genul, eu văd mereu partea plină a paharului. Nici acum nu sunt panicată, deși am părinți în vârstă din categoria de risc și nici noi nu mai suntem foarte tineri. Copiii ni-s departe, într-o țară destul de afectată și cine știe când va mai fi posibil să călătorim unii spre alții...

Cu toate astea, chiar în zilele acestea tulburi, îmi trăiesc viața cu calm și seninătate, făcând ce pot și ce îmi place să fac, dintre cele care-mi mai sunt permise în condițiile actuale.

Pandemia nou declarată va fi dramatică, dar va trece. Unii dintre noi vom lua virusul și ne vom însănătoși. Unii nu. La un moment dat se va descoperi un antidot, dar asta nu se va întâmpla prea curând. Cred că va interveni mai degrabă imunizarea naturală a populației care a intrat în contact cu virusul (asta vor să facă englezii și mi se pare foarte interesant dar și foarte riscant) decât imunizarea prin vaccin.

Ok, dar între timp viața va merge înainte și noi vom avea griji și probleme mai mari chiar decât virusul în sine. Acum suntem atât de concentrați pe bombardamentul media cu privire la numărul în creștere al îmbolnăvirilor, statistici și comparații, încât nu reușim să mai urmărim și știrile economice și nu ne gândim deloc la viitor. Avem falsa impresie că atunci când toate acestea vor fi trecut, ne vom relua viața fix din punctul în care am lăsat-o, ori nu va fi deloc așa.

Pentru depășirea pandemiei foarte puține lucruri depind de noi în mod direct și acelea sunt foarte simple: respectăm orice restricții care ni se impun, ne spălăm, dezinfectăm și ne izolăm social. Și-apoi suntem la mila Bunului Dumnezeu, că mai mult de atât noi nu avem ce face. Virusul ăsta nu e chiar un dușman cu care să poți lupta. Tot ce poți face e să fugi din calea lui.

Dar tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic, în paralel cu pandemia, și tot ceea ce va urma după ea, poate fi influențat într-o oarecare măsură de fiecare dintre noi.

Trebuie să fim conștienți că după această criză de sănătate publică este foarte posibil să ne aștepte și una pe plan economic. Deja multe afaceri s-au prăbușit pur și simplu de pe o zi pe alta cum sunt de exemplu turismul și transporturile. Multe industrii sunt în impas pentru că depindeau de importurile din China sau din alte țări care acum sunt în stare de urgență și au sistat exporturile. Leul nostru s-a depreciat deja în raport cu euro și va continua să o facă.

Toate astea pe orizontală înseamnă zeci de mii de locuri de muncă afectate, înseamnă familii în dificultate, familii care poate au rate la casă, carduri de credit descoperite și copii de crescut. Mai înseamnă bani mai puțini la buget, produse și servicii mai scumpe. Ne va fi greu din multe puncte de vedere.

Parcă sună chiar mai rău decât virusul în sine nu-i așa? Da, dar cel puțin depinde de noi să nu resimțim toate acestea atât de dramatic pe cât sună și pentru asta trebuie să ne scuturăm, să fim serioși și responsabili începând chiar de acum.

Cum ne putem pregăti pentru ce va urma?

Ne putem pregăti în primul rând încercând să înțelegem situația în complexitatea ei, informându-ne și acționând cu calm. Cel puțin mie, să urmăresc știrile din sfera economică, mi se pare acum mai util decât să fiu la curent cu numărul îmbolnăvirilor și distribuția lor pe județe.

O să vă enumăr câteva idei care cred că sunt general valabile pentru orice familie în fața oricărei crize. Desigur, unora li se vor potrivi mai bine ideile mele, altora poate mai puțin bine. Unii dintre voi poate aveți și alte idei pe care mi le puteți lăsa în comentarii ajutându-i în acest fel și pe ceilalți.

• Căutați și urmăriți știrile economice. Informați-vă din surse credibile.
• Faceți o analiză a bugetului familiei, vedeți cum stați, ce datorii aveți și ce bani puși deoparte.
• Dacă aveți datorii la bănci, de exemplu carduri de credit generatoare de dobânzi mari, faceți tot posibilul să le lichidați.
• Dacă nu aveți un fond de urgență sau un cont de economii, înființați unul chiar acum, cu oricât de puțin. Important este să porniți și la fel de important este ca acest fond să fie ușor accesibil.
• Analizați-vă cheltuielile lunare: rate, coșul lunar, utilități (energie electrică, gaze, apă, abonamente la cablu, internet, telefonie, etc.) Poate unele consumuri pot fi optimizate, la unele abonamente puteți renunța sau altele pot fi reduse/renegociate.
• Stopați orice formă de risipă: apă care curge inutil, centrala care merge deși ai putea să mai pui o bluză pe tine, mâncare uitată în frigider care expiră, pantofii de anul trecut pe care vrei să îi arunci pentru că nu se mai poartă, etc.
• Gândiți-vă la orice formă de a obține un venit în plus, în cazul în care veți avea probleme cu serviciul. Plecați de la ceea ce știți deja să faceți: meditații pentru copii, babysitting, prăjituri de casă, pâine cu maia, săpun natural, activități online, croitorie, etc.
• Faceți stocuri de alimente. Da, știu că acum toată lumea îi arată cu degetul pe cei care golesc rafturile magazinelor, dar lucrurile trebuie făcute cu cap și cu bun simț! A nu fi prevăzător nu e deloc o dovadă de inteligență. Nu exagerați, nu blocați mulți bani în alimente, dar e bine să fiți acoperiți pentru o lună întreagă.
  • Faceți liste cu obiceiurile voastre de consum pentru produsele de bază. Renunțați la snacksuri și produse de răsfăț, nu e cazul acum. Alegeți produse hrănitoare, versatile, cu care puteți face mai multe feluri de mâncare.
  • Cumpărați conserve, alimente uscate, greu perisabile și care nu necesită condiții speciale de depozitare pe termen lung. Acestea pot fi: conserve de carne și pește, orez, bulgur, cuscus, paste, mălai, făină, drojdie uscată, biscuiți, conserve de legume, nuci și fructe uscate, lapte praf, cafea, miere, zahăr.
  • Cumpărați carne de porc sau pui și porționați-o înainte de a o congela.
• Asigurați-vă necesarul de medicamente pentru o lună. Dacă aveți afecțiuni cronice sau care vă fac dependenți de anumite medicamente, asigurați-vă că le aveți la îndemână în cantitate suficientă.

Multe sfaturi concrete despre economisire și despre cum să îți faci un fond de urgență găsiți pe economisim.info. Despre ce e bine să facem în perioada aceasta, ce și cât să cumpărăm, cum să depozităm și ce să gătim au scris articole foarte detaliate colegele mele Laura Laurențiu și fetele de la Savori Urbane. Încă un articol foarte util pe această temă găsiți la Gabriela Berechet.

Și mai putem face ceva!

Da, mai putem face câteva lucruri ca să ne fie puțin mai bine tuturor. Putem fi uniți și empatici. Nu îi judecați pe ceilalți, pentru că fiecare reacționează diferit și are propriul său prag de panică. Fiți toleranți, căutați să îi înțelegeți și să le fiți de folos dacă puteți.

Ne putem ajuta în mod real unii pe alții și împreună putem ajuta economia românească să-și revină.

Cumpărați produse locale, mărfuri românești din magazine românești. E foarte important ca semenii noștri să continue să producă, locurile de muncă să se păstreze, familiile românești să aibă în continuare surse de venit.

Dacă aveți cunoștințe, rude, vecini care produc ceva, sau care au un mic magazin, brutărie, cofetărie, ajutați-i și încurajați-i cumpărând de la ei în loc să cumpărați din marile lanțuri de supermarketuri. Cumpărați săpun natural, prăjituri de casă, pâine cu maia, dulcețuri, legume și fructe, păsări de curte, ouă și lapte, orice se poate și e produs de români simpli și muncitori.

În magazine citiți etichetele și alegeți cu prioritate ce e românesc de pe rafturi.
Cumpărați legume și fructe de-ale noastre, produse lactate de la fabricile românești. E important ca banii să rămână în România, să nu mai plece în alte țări.

O să vă dau doar câteva exemple concrete ca să înțelegeți mai bine la ce anume mă refer. Completați voi lista:

• facem cheesecake cu urdă de-a noastră, nu cu ricotta
• ne întoarcem la alivancă, papanași cu brânză de vaci și clătite cu dulceață, în locul torturilor cu mango sau al nelipsitului tiramisu cu mascarpone
• mâncăm caș de oi, urdă și brânză de capră în loc de Emmentaler și Gouda
• cumpărăm mere Ionatan, nu banane
• salată verde în loc de rucola
• paste făinoase de la fabrici românești, nu italienești
• cartofi de Covasna, nu cartofi ungurești, nu cartofi dulci sau mov
• crap, somn, șalău, somn de Dunăre sau de la crescătoriile românești, nu somon, ton și doradă
• să uităm de roșiile cherry spaniole și să avem răbdare să se coacă ale noastre

Haideți că nu e greu și fiecare leu cheltuit cu atenție, aici în țară, înseamnă atât de mult pe termen lung!

Nimeni nu e singur în încercarea asta. De data asta suntem egali în fața crizei pe care o traversăm. Virusul ăsta care nu alege pe niciun criteriu pe care cineva să îl poată manipula, ne-a făcut egali pe toți în fața pericolului. Să lăsăm așadar invidia, egoismul și răutatea deoparte și să fim uniți ca să putem trece împreună, mai ușor prin toate.

Aveți grijă de voi și de cei dragi vouă. Să fiți bine și să ne auzim cu bine!

Sursa fotografiilor din articol: unsplash.com