Blat de ruladă din pandișpan, cea mai simplă rețetă

Cum se face cel mai simplu și mai rapid blat de ruladă din pandișpan. Rețeta de bază pentru blat de ruladă în 2 variante: “alb” sau cu cacao.

Salutare dragii mei!

Tocmai am inventariat rețetele de rulade de pe blog. Sunt pe blog 11 rețete de ruladă și încă una pregătită, care își așteaptă rândul la publicare. Cred că deja este evident, cât de mult îmi place să fac rulade, nu-i așa? 🙂

Ruladele sunt preferatele mele indiferent de situație pentru că se fac mai ușor și mai rapid decât un tort, suportă infinite variante și combinații de ingrediente și reușesc să arate frumos oricât de stângaci sau de începător ai fi când vine vorba de decor.

În plus, dintr-o ruladă scoți cu ușurință cel puțin 10 porții, deci o singură ruladă asigură lejer desertul pentru o masă de sărbătoare sau pentru o întâlnire cu prietenii 😉

• 

• 

• 

Blatul pe care îl fac cel mai des pentru rulade este, ca și la blaturile pentru tort, de altfel, cel din pandișpan. Fie că îl fac în varianta “albă” sau cu cacao, rețeta este aceeași. O gasiți mai jos.

Rețeta de pandișpan cred că e prima rețetă pe care am învățat să o fac pe când aveam 10-11 ani. Aveam pe vremea aceea un mixer de mână, Argimix și toate ingredientele le măsuram cu lingura. Ce vremuri!

E atât de simplă rețeta aceasta și am făcut-o de atâtea ori, încât îmi iese și cu ochii închiși 😀

Pandișpanul îl fac și atunci când vrem un chec rapid, și sub formă de brioșe, și pentru tort și pentru ruladă. Ba chiar am făcut și o pască cu blat de pandișpan pentru Paște. E o rețetă de bază, foarte versatilă și cu care nu prea ai cum să dai greș.

Mod de preparare blat de ruladă din pandișpan

Eu fac blat de ruladă din pandișpan prin 2 metode, în funcție de “cheful” de moment:

• metoda1 – la care e puțin mai mult de lucru, presupune ca albușurile și gălbenușurile sa fie mai întâi separate. Mixez prima dată albușurile spumă, apoi adaug zahărul și mixez din nou. Adaug gălbenușurile și la final încorporez făina.
• metoda 2 – este și cea mai simplă. Ouăle întregi, se mixează cu zahărul până se albesc și își triplează volumul. La final se încorporează făina.

Metoda 1 este cea pe care am învățat-o de la mama, cea pe care am făcut-o ani la rând când nu știam că se poate și altfel. Și acum o mai aplic uneori, doar așa de drag să mai fac lucrurile cum le făceam cândva.

Metoda 2 am aflat-o mai târziu și e mult mai comodă. Mai ales dacă ai un mixer cu stand, efortul este minim.

Rezultatele sunt exact aceleași la ambele metode. Eu una nu am văzut nici o diferență. Pandișpanul iese la fel de pufos oricum l-ai bate, singura condiție fiind să-l bați foarte bine! 🙂

Pentru un pandișpan reușit secretul suprem constă în aerul înglobat în ouă. Cu cât mai mult, cu atât mai bine, de aceea albușurile trebuiesc bătute-băț la metoda 1 sau ouăle trebuie să își tripleze volumul la metoda 2.

După ce am înglobat mult aer în ouă, provocarea este să îl și păstrăm acolo. De aceea vom îngloba făina cu infinită răbdare și cu mișcări ușoare, de jos în sus, rotind castronul și scuturând din când în când spatula.

Trebuie să ne mișcăm foarte repede, de aceea trebuie să avem grijă să avem cuptorul în prealabil încins la 180 de grade, iar tava să fie pregătită cu hârtie de copt în ea.

Imediat după ce am terminat de înglobat făina, turnăm aluatul în tavă și îl băgăm repede la cuptor pentru 15 – maxim 20 de minute, după cum coace cuptorul fiecăruia.

La mine, de exemplu, la 15 minute blatul e încă lipicios, iar la 20 de minute e deja puțin cam prea rumen pe fundul tăvii. Undeva pe la 17-18 minute am blatul perfect.

• 

• 

Cât timp stă blatul în cuptor, pregătim un prosop de bucătărie curat, pe care îl presărăm cu zahăr tos. Vom răsturna blatul pe acest prosop, iar zahărul tos (tos, nu pudră, da?) ne ajută ca acesta să nu se lipească.

Rulăm blatul în prosop, cât reușim de strâns și îl lăsăm așa, rulat până când se răcește bine de tot, adică măcar o oră.

Puteți răsturna blatul și pe o foaie de hârtie de copt, caz în care nu mai e nevoie să presărați zahăr tos. Și eu procedez de multe ori așa, mai ales când nu am chef să spăl prosopul 😀 dar am observat că în prosop blatul respiră, se răcește mai repede și se usucă mai bine. Cel puțin dacă nu pregatiți rulada imediat, vă recomand metoda cu prosopul de bucătărie.

Cum se păstrează blatul de ruladă din pandișpan

Dacă nu dorim să umplem rulada imediat, putem păstra blatul pentru mai târziu, cu condiția să îl depozităm corect, în așa fel încât nici să nu se usuce, pentru că apoi se crapă când îl desfacem, dar nici să nu prindă umezeală pentru că apoi trebuie să îl aruncăm.

Așadar, după răcire, desfacem blatul din prosop, îl rulăm și îl împachetăm în folie alimentară, având grijă să sigilăm capetele pentru ca aerul să nu pătrundă în interior.

Ambalat în acest fel, blatul se poate păstra la frigider timp de 3-4 zile, până când avem nevoie de el.

Vă las mai jos rețeta scrisă, în ambele variante: blat alb sau blat cu cacao, cu precizarea că tăvile pe care le folosesc eu au dimensiuni de 30×40 cm sau 34×35 cm, măsurate la interior, deci implict acestea vor fi și dimensiunile blatului. Dacă folosiți tăvi de alte dimensiuni, va trebui să modificați proporțional cantitățile specificate în rețetă.

Rețeta o găsiți de asemenea și în format video, pe canalul de YouTube, unde puteți vedea exact cât de mult trebuie să crească volumul ouălor, cum se rulează blatul în prosop, etc. Găsiți rețeta video, mai jos, la finalul postării.

Iar dacă încă nu sunteți abonați la canalul de YouTube, vă puteți abona accesând acest link 🙂