Blatul de tort din pandișpan cred că este una dintre primele rețete pe care am învățat sa le fac pe vremea când eram doar mana dreaptă a mamei în bucătărie. Nu înțeleg deloc de ce se teme lumea să facă blatul de tort acasă și preferă să îl cumpere din magazin pe cel gata făcut și feliat, dar cu textura gumoasă și gust de burete. Zău, e atât de simplu să faci blat de tort acasă, încât practic nici nu ai cum să dai greș.
Poate că rețeta de mai jos pare lungă și cu multi pași, dar nu este deloc așa. M-am străduit sa o scriu foarte detaliat, în realitate însă, când vă veți apuca de lucru veți vedea că lucrurile sunt foarte, foarte simple și frumoase. Pentru că e chiar frumos să faci blat de tort acasă 🙂
Mod de preparare blat de tort din pandişpan
Blat de tort din pandişpan
Ingrediente
pentru o formă cu diametrul de 26 cm
- 6 ouă
- 6 linguri de zahăr
- 6 linguri de făină
- un praf de sare
- miezul de la o păstaie de vanilie sau 1 linguriţă rasă de pudră de vanilie naturală
Mod de preparare
- Incingeti cuptorul la 170 de grade și pregătiți o formă de tort care va merge la cuptor. O puteți tapeta cu hârtie de copt, caz în care la final forma va fi și mai ușor de spălat, dar veți avea un pic de furcă cu dezlipirea hârtiei de pe blat și eventual și cu îndreptarea marginilor. A doua variantă, cea pe care o prefer eu, este să ungeți forma cu putin ulei, presărați putină făină și scuturați forma în asa fel încât făina să se lipească atât pe fundul formei, cât și pe pereți. Îndepărtați excesul de făină pentru că altfel se va arde și va da un gust amar blatului.
- Cerneți făina. Recunosc că uneori, când ma grăbesc mai sar peste acest pas, dar să știți că este un pas important dacă vrem să obținem un blat fin și aerat, iar diferența de vede la final.
- Urmează cel mai important pas în reușita unui blat de tort: se bat foarte bine albușurile cu un praf de sare până când își măresc volumul, devin spumă fermă, care își păstrează forma și nu mai cade de pe teluri. Eu la blaturile de tort sau prăjituri, folosesc întotdeauna mixerul de mână. Nu aș reuși să bat la fel de bine albușurile cu telul în formă de pară, dar dacă voi vă descurcați cu el, e ok.
- Adăugați pe rând cele 6 linguri de zahăr și continuați să bateți până când spuma devine din nou fermă, lucioasă, iar zahărul este complet dizolvat.
- Adăugați gălbenușurile, toate odată, semințele păstăii de vanilie sau pudra de vanilie și mai amestecați foarte puțin cu mixerul, doar cât să le încorporați, nu mai mult.
- Turnați în ploaie făina cernută peste spuma de ouă și amestecați cu o spatulă încet, cu mișcări de jos în sus, până o incorporați pe toată. Nu folosiți mixerul la acest pas, pentru că nu vrem să iasă aerul deja încorporat în albușuri. Tocmai de aceea mișcările trebuie să fie ușoare, pe verticală și nu circulare așa cum poate avem tendința să amestecăm.
- Turnați compoziția în tava pregătită și introduceți tava în partea din mijloc a cuptorului. Blatul e gata cam în 40-45 de minute. Nu deschideți cuptorul în primele 30 de minute, pentru că riscați să se lase. E gata când devine auriu și are tendința să se dezlipească singur de margini. Pentru mai multă siguranță, faceți testul cu scobitoarea.
- Scoateți blatul din formă (ajutați-vă de lama unui cuțit dacă s-a prins de margini) și lăsați-l la răcit pe un grătar.
Tăierea blatului de tort din pandişpan
- Dacă aveți timp, după ce blatul s-a răcit, îl puteți păstra la frigider până când îl tăiați. În acest fel se va tăia mai ușor și mai frumos.
- Blatul se taie cu un cuţit cu lamă lungă şi zimţată sau și mai simplu, cu o ață, ca în pozele de mai jos, sau ca în videoclipul acesta.
Metoda asta de tăiat cu ața îmi amintește de bunicul, că așa tăia el mămăliga în felii frumoase, așa că de dorul lui am declarat-o pe aceasta metoda mea preferată și m-am străduit să mi-o perfecționez. Nu mi-a reușit perfect de prima dată, dar după vreo 2 încercări mi-am dat seama exact cum se face și de atunci doar așa feliez blatul de tort. Dehh, fiecare cu nostalgiile și sensibilitățile lui. Voi procedați cum vă e mai ușor 🙂
Vezi aici cum se face frișca naturală din smântână
Nu uitaţi că puteţi printa reţeta de blat de tort din pandişpan pentru a o avea la îndemână atunci când o preparaţi sau să o păstraţi la colecţia voastră de reţete pentru mai târziu.
Poftă bună!
Asta ma intreb si eu mereu, oare de ce multi prefera sa cumpere blatul de tort cand se face foarte usor? Ei… comoditatea e mare… ca sa imi raspund singura la intrebare 🙂
Comoditatea parca as mai intelege-o uneori, nu mereu, dar teama ca „nu-mi iese” zau ca n-o inteleg la cat e de usor sa faci blat de tort acasa.
Fain arata pandișpanul tău! Citisem pe undeva (nu mai știu unde și când) ca ața dentara merge brici pentru tăiat pandișpanul 😉 Nu am încercat, ca nu fac prea des pandișpan, sunt mai mult fan checuri și brioșe) dar în mod logic, ar trebui să meargă ceva mai bine decât ata normala. Nici eu nu pricep cum nu le iese pandișpanul la unii, hai ca poate prima data dai chix (ca mine la 16 ani, când am vrut să fac un tort de fructe, și a ieșit „biscuit” de fructe, blat subțire și crocant, dar mancabil – am amestecat faina în oua cu mixerul :D) ,dar după, ce scuza mai au? Mie după prima, mi-a ieșit întotdeauna, și au trecut vreo douăzeci și de ani de atunci. Și eu cred ca e comoditate. Ca o prietena la ziua lui fiu-su, o întreb: ai făcut tu tortul? Zice: Clar!! Gust..bleah. Zic, așa pe ocolite: și cum ai făcut blatul? Zice: ah, nuu, blatul l-am cumpărat! :)))
Da, ata dentara merge perfect. Dar eu am invatat sa ma descurc si cu ata normala 🙂
Pandispanul e prima reteta de prajitura pe care am invatat-o de la mama. In mod asemanator fac si eu blatul de pandispan, cu mici deosebiri:
– inainte de a pune faina, adaug ulei, in aceeasi proportie (adica, in reteta ta vor intra 6 linguri de ulei); mama mea nu face asa, dar am aflat trucul asta de la o vecina care mi-a adus intr-o zi niste pandispan facut de ea si-am observat ca al ei nu era asa uscat ca al meu, ci numai bun. Blatul nu iese deloc uleios, ci doar mai hidratat, ca sa zic asa, nu mai e usor inecacios.
– bat spuma exclusiv cu telul in forma rotunda, asa m-am obisnuit de la mama, desi am mixer, desigur. Tot cu telul rotund amestec si faina, cu miscari de jos in sus, fara sa mai bat.