Cred că n-am să uit niciodată primul borș de pește dobrogean mâncat în Deltă, la Mila 23. Eram o copilă de vreo 10-11 ani, iar întreg procesul preparării acelui borş a fost fascinant şi foarte departe de tot ceea ce ştiam eu despre mâncare până atunci.
Primul şoc a fost să o văd pe gazda noastră luând apă pentru gătit direct din Dunăre, chiar de lângă pontonul unde ancorase vaporul care ne dusese acolo. Domnişorică de oraş cum eram, trăită la bloc, pentru mine era de neconceput să iei pur şi simplu apă din Dunăre, deşi exista o cişmea cu apă curată în curte. Dar borşul cel mai bun se face în apa dulce în care a crescut peştele, nu în apa dură şi rece de izvor, ne-a explicat gazda noastră dobrogeană.
Al doilea moment de uluire a fost când gazda noastră, care ne era şi bucătăreasă, a scos peştele fiert din ciorbă şi l-a aruncat pur şi simplu. Caras, biban, plătică din cei cu carne dulce şi bună, de care mâncasem de atâtea ori la bunica mea la Giurgiu, tot pe malul Dunării! Aveam să aflu cu uimire că nu-s buni decât să dea dulceaţă ciorbei, dar nu şi de mâncat. Pentru carne sunt buni peştii mari: crap, ştiucă, sturion, somn, care se pun în zeamă în locul celor azvârliţi.
După cele două şocuri care m-au bulversat teribil, faptul că bucătăreasa se chinuia îndoită de mijloc să facă borşul într-un ceaun agăţat deasupra unui foc de lemne, în loc să îl facă comod pe aragazul din bucătărie, n-a mai reuşit să mă mai mire. La urma urmei atâta lucru ştiam şi eu de la bunica: mâncarea cea mai bună e cea făcută la jar.
M-a mirat în schimb când ne-am aşezat cu toţii la masă şi am primit o farfurie cu zeamă fără carne, în timp ce peştele cel mare trona pe un platou în mijlocul mesei şi n-aveam decât să ne luăm de acolo ce şi cât vrem fiecare. Dacă până aici procesul preparării a fost curios şi intrigant pentru copila de mine, de aici încolo, odată cu prima lingură de zeamă, un întreg univers de gusturi şi arome avea să mi se deschidă. Am înţeles într-o secundă de ce trebuie apă direct din Dunăre, de ce ceaun, de ce foc de lemne şi de ce se aruncă peştele mic și se înlocuiește cu cel mare. Pentru că doar aşa se putea ajunge la gustul acela fabulos!
Aveam să mai merg în Deltă de multe ori de atunci şi multe borşuri de peşte aveam să mai mănânc, dar ca acela, nu a rămas niciunul în amintirile mele gustative.
Până de curând nici măcar nu am îndrăznit să mă gândesc să fac acasă borş de peşte ca în Deltă. Borşul ăsta e o experienţă unică pe care trebuie să o trăiești acolo, la faţa locului şi cel mai bine e să laşi un localnic să îl facă şi să-ţi spună povestea lui.
Dar o vizită la Selgros Brăila şi o discuţie cu oamenii pasionaţi de bunătăţuri de acolo, avea să mă convingă să mă încumet totuşi la un borş dobrogean făcut la bloc, pe aragaz şi cu apă de la robinet. Şi vai, cât de bun a fost! Îi mulţumesc domnului director Florin Coandă pentru că mi-a dat ideea şi pentru că a avut bunăvoinţa de a-mi prezenta Pescăria Selgros, care este visul împlinit și mândria întregului colectiv de la Selgros Brăila.
Tot domnul director a avut şi răbdarea de a îmi dicta reţeta şi de a mă ajuta să aleg cele mai potrivite soiuri de peşte pentru borşul dobrogean "de apartament". Am făcut, carevasăzică, un borş dobrogean, din peşte dobrogean, după reţeta unui dobrogean. Cum ar fi putut să nu iasă cel mai bun? 🙂
Tot cu ocazia acestei vizite l-am cunoscut și pe domnul Liviu Iordache, adjunct şef de departament Pescărie, căruia îi mulţumesc că mi-a prins cel mai neastâmpărat , dar și cel mai gustos sturion din bazinul cu peşti vii. Mai proaspăt de atât nu se poate!
Oh, da! Ştiu că peştele e intimidant pentru mulţi dintre noi. Până ajungi să-l vezi în farfurie e greu de curăţat şi neplăcut de manipulat, mai ales dacă e un peşte mare Dar ştiţi ceva? La Selgros curăţarea peştelui e gratuită! Nu trebuie decât să solicitaţi asta personalului de la raion. Veţi primi peştele curăţat de solzi, eviscerat, spălat, tăiat rondele sau făcut file, oricum doriţi. Mai mult, peştele va fi ambalat perfect pentru transport: nimic ud, nimic nu curge, nu miroase, nu alunecă. Odată ajunşi cu peştele acasă, puteţi să vă apucaţi direct de gătit, sau îl puteţi băga direct la congelator, aşa cum l-aţi primit din magazin. Fain şi foarte comod, nu-i aşa?
Ok, să ne întoarcem la borşul nostru de peşte adaptat pentru românii de la bloc. Căci asta a trebuit să fac în cele din urmă, să adaptez reţeta încât să o pot pune în practică în condiţii de aragaz, apă de la robinet şi în lipsa unui ceaun de dimensiuni potrivite. Dar să nu ne împiedicăm de amănunte. Pentru un borş dobrogean nimic nu ne stă în cale, găsim soluţii oricărei probleme!
M-am întors de la Selgros cu peşte pentru ambele faze ale preparării borşului. Pentru o zeamă cu gust bun: caras, un tacâm de crap cu tot cu capul din dotare, precum şi capul şi coada sturionului-vedetă din fotografia de mai sus. Pentru carne gustoasă, servită separat am avut: rondele de crap şi de sturion.
Cum ziceam, nu am avut un ceaun atât de mare, aşa că am folosit o cratiţă emailată şi a mers de minune. Cel mai mare ceaun al meu e cel în care fac mămăliga. Apropo, sper că nu aveţi de gând să mâncaţi borşul dobrogean cu pâine! Mămăliga e obligatorie, deci luaţi-o şi pe ea în calcul!
Şi tot obligatorii lângă borşul dobrogean sunt: usturoiul sau hreanul, după gustul fiecăruia, ardeiul iute, oţet (sau borş) şi leuşteanul. Mult leuştean! În rest, ca la orice ciorbă vă trebuiesc câteva rădăcinoase şi 2-3 roşii proaspete şi cărnoase.
Un lucru nu am putut să fac cu niciun chip: să arunc peştele mic şi tacâmurile fierte ca să dea gust borşului. Pur şi simplu nu m-am îndurat, ar fi fost împotriva tuturor principiilor mele anti-risipa și pro-cumpătare în bucătărie. Aşa că după ce şi-au făcut datoria şi au dat savoare ciorbei, le-am scos, am curăţat bine carnea de pe oase, am mărunţit-o (o puteţi da şi prin sită dacă o doriţi mai fină) şi am pus-o la loc în oală. Rondele de crap şi de sturion, după ce le-am fiert şi pe ele în ciorbă, le-am scos într-un castron şi le-am servit separat, aşa cum am văzut eu cândva în Deltă, la Mila 23. Am avut un borş de peşte extraordinar! Foarte concentrat, foarte gustos, foarte săţios! Ca-n Deltă!
M-am întins eu mult la vorbă şi poate aţi rămas cu impresia că borşul ăsta e vreo mare complicaţie. Se face la fel de simplu ca orice altă ciorbă, ba e chiar mai rapid, pentru că peştele fierbe foarte repede. Să zicem că pentru o gospodină cu experienţă e gata într-o oră, dacă sunteţi mai începători în bucătărie, poate să vă ia puţin mai mult. Important e să vă suflecaţi mânecile şi dacă nu puteți ajunge voi în Delta, atunci aduceți Delta în bucătăriile voastre. Vă garantez că nu aţi mâncat în toată viaţa voastră ceva mai bun!
Aaa şi să nu uit! Cei de la Cramele Recaş au creat în exclusivitate pentru Selgros o gamă de vinuri rafinate şi elegante, numite Grand Appetit. Le găsiţi în două variante: alb-sec, un amestec de Chardonnay și Fetească regală şi roşu-sec, un cupaj de Shiraz, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon. Dacă tot mergeţi la Selgros după peşte, căutaţi în magazin şi vinurile Grand Appetit. Cel alb merge de minune la un meniu pe bază de peşte. Îmi mulţumiţi mai târziu! 😉
Mod de preparare borș de pește dobrogean
Rețeta completă, cantități și mod de preparare
Borș de pește dobrogean
Ingrediente
- 1.5 kg pește mic (caras, plătică, biban și/sau tacâmuri de pește (capete, cozi, oase))
- 1.5 kg ește mare tăiat rondele (crap, somn, sturion, știucă)
- 1 morcov mare
- 1 ceapă
- 1 ardei gras
- 1 felie zdravănă de țelină
- 1 rădăcină de păstârnac
- 1 rădăcină de pătrunjel
- 1-2 cartofi
- 3-4 roșii cărnoase
- 2 legături de leuștean proaspăt
- aprox. 3 litri de apă - se mai completează ulterior dacă mai e nevoie
- borș sau oțet - după gust
- sare - după gust
pentru servit
- mujdei de usturoi
- hrean ras cu oțet
- ardei iute proaspăt (sau la oțet)
Instrucțiuni de preparare
- Punem la fiert în apă cu puțină sare ardeiul gras şi rădăcinoasele (mai putin cartofii) curățate și tăiate cuburi potrivit de mari.
- După vreo 10 minute adăugăm și cuburile de cartof iar când și acestea sunt fierte, dăm drumul în oală roșiilor tocate sau pasate la chopper, după cum vă place mai mult.
- Lăsăm roșiile să fiarbă 10 minute, apoi punem peștele mic și/sau tacâmurile de pește.
- Când peștele e fiert bine, îl scoatem din oală cu o supieră si îl lăsăm să se răcorească ca să putem curăța carnea de pe oase. O mărunțim sau o trecem prin sită și o punem înapoi în ciorbă.
- Potrivim gustul de sare și adăugăm în supă aprox. 200 ml de borș fiert sau 2-3 linguri de oțet.
- Punem rondelele de pește mare la fiert. Vor fierbe foarte repede, în 10-15 minute sunt gata. Le scoatem și le punem separat într-un castron pe care îl vom servi la masă. Dacă vi se pare cumva că e prea puţin lichid faţă de cât peşte aveţi, mai puteţi completa cu puţină apă fierbinte, nu rece!
- Mai gustăm o dată zeama să ne placă cât e de sărată și de acră.
- Punem leușteanul tocat mărunt și suntem gata să servim borșul fierbinte alături de mămăliguță, şi usturoi. Neapărat să nu uitați de ardeiul iute!
Note:
1. Datele nutriționale furnizate la unele rețete sunt estimative, iar rolul lor este doar informativ. Valorile nu pot fi garantate și nu ar trebui utilizate în tratamentul afecțiunilor medicale.
2. Secțiunile de echipamente și ingrediente de mai sus pot conține linkuri afiliate către produse pe care le folosesc și le recomand.
Poftă bună la borș de pește dobrogean!
Gabriela a zis
Bună ziua. Multumim pentru reteta și va cred ca al dumneavoastră Borș de pește a ieșit bun, insa va asigur ca în reteta originala, nu se pun atâtea rădăcinoase(schimba gustul la zeama. Va spun din proprie experienta, în calitate de Tulceanca și consumatoare de peste) . Dintre legumele descrise de dumneavoastră se pun doar ceapa, ardei, morcov și cartofi. Și într-adevăr mult leuștean. Iar acritul se face cu suc de rosii si/sau roșii proaspete și neapărat oțet. Și aici este un secret. Ca sa nu se rasfiarbă pestele, oțetul se pune în apa imediat după ce au fiert legumele, în special cartofii, după care se adaugă pestele. O sa vedeți ca va rămâne întreg procedând în acest fel. Despre pește, aveti dreptate, cu cât sunt mai. multe soiuri, cu atât mai bine. Se spune ca avand minim 5 soiuri iese borsul foarte bun. Dar eu uneori, de nevoie, neavând alt peste, am făcut doar din crap sau doar din somn și a ieșit o nebunie de fiecare data. Și ca fiecare dintre noi, mai adaptam reteta după bunul plac, eu pun și orez, cât îmi încape în căușul mâinii. Imi place gustul pe care îl da la borșul de pește. Am mai mâncat borș de pește în care a fiert fie o scrumbie, fie o lișiță sau chiar în supa de la o găină de casă. Iese deosebit de gustos. Astea fiind spuse, va urez toate cele bune.
Iuliana Sbîrnea a zis
Mulțumesc pentru precizări! Prind tare bine, îmbunătățim rețeta! 🙂
Constantinv a zis
Acea "bucatareasa"era inconstienta/necunoscatoare! Apa Dunarii este extrem de poluata, in primul rand de metale grele!!!
Iuliana a zis
Ati fost vreodata la Mila 23? Pe vremea cand eram eu copil - caci despre asta povesteam in articol - toti locuitorii din inima Deltei gateau cu apa din Dunare si in satele acelea se murea de batranete nu de metale grele. Acolo abia daca ajungea un vapor odata pe saptamana, ce poluare la vremea aia?
Oana a zis
Si...borsul unde e in toata reteta? Se numeste "bors de peste" pentru ca are bors...dar eu nu-l vad scris niciunde ci numai in titlu 😛
Iuliana a zis
Asta pentru ca faceti o confuzie de termeni. Cuvantul "bors" are doua sensuri. Defineste si o zeama acra obtinuta din fermenti de tarate de grau, dar si o zeama (de carne, de legume) acrita cu orice: bors, otet, zeama de muraturi, suc de corcoduse etc.
In cazul retetei de fata, una dobrogeana fiind, borsul de peste este acrit in mod traditional cu otet. Asta pentru ca solul Dobrogei, nu este propice cultivarii cerealelor, ci mai degraba a vitei de vie. Asadar, dobrogenilor le-a fost dintotdeauna mai la indemana sa obtina otet din vin cu care sa-si acreasca ciorbele/borsurile, decat bors din tarate de grau.
Emil a zis
Oțet ca să va ciuruit stomacul ! Este suficient un borș bun !
Iuliana Sbîrnea a zis
Desigur, puneți borș dacă doriți!
Adi a zis
Acum merg acasă și încerc...am niște carași cu care voi da gustul cel mai bun.... mulțumesc.
Iuliana a zis
Succes, sa-ti iasa cea mai buna ciorba! Pofta buna! 🙂
Daniel a zis
Cred că rețeta de borș de pește dobrogean ar trebui înlocuită cu borș de pește Moldovenesc. Nicăieri în județul Tulcea nu se mănâncă mămăligă la borșul de pește și nici rădăcinoasele nu au ce căuta în borșul de pește din zona deltei, decât dacă sunt puse în storceag, dar asta e cu totul alta mâncare de pește.
adriana a zis
abia astept duminica sa fac o ciorba de peste ca asta.Duminica vine fata in vizita cu ginerele si copilul Eduard.Multumesc pentru asa o reteta.Am facut si eu ciorba de peste ,dar , nu am scos pestele mic.Mi-a placut povestea ta .
Iuliana a zis
Ma bucur ca te-am inspirat. Tin pumnii sa placa ciorba tuturor si sa primesti multe laude pentru ea 😉 Pofta buna!
biobijvio a zis
felicitari draga Iuliana! Frumos blog! Respect pt munca depusa! Violeta (o dobrogeanca inebunita dupa peste si gatit!)
Iuliana a zis
Iti multumesc mult, Violeta! Atat pentru vizita cat si pentru mesaj. Te mai astept pe la mine 🙂
Ana vrabie a zis
F bun complmenti
Iuliana a zis
Multumesc, Ana!
Gigi a zis
Nu cumva ai uitat unul dintre cele doua ingrediente principale ale bordului de pește? Mai exact, lipsește borșul din reteta de borș. Poate reteta ta e de storceag, nu de borș...
Iuliana Sbîrnea a zis
Conform dex, borșul definește (pe lângă lichidul fermentat din tărâțe de grâu)
și o zeamă de carne sau de legume acrită cu borș, oțet, corcodușe, zeamă de varză, etc. Chiar și pescarii din Deltă acresc cu oțet ceea ce ei numesc "borș de pește". Altfel, mulțumesc pentru comentariu, mă ajută mult și am modificat și in rețetă ca să fie lucrurile mai clare. Numai bine!