Este deja știut că plantele aromatice adaugă culoare şi savoare reţetelor noastre şi că fără ele preparatele noastre nu ar fi la fel de apetisante.

O frunzuliţă verde pusă frumos la locul ei poate face dintr-un preparat banal, unul de gală. Cât despre gust, ce să mai discutăm! Aproape că nu ne mai putem imagina un sos de roşii fără puţin busuioc, o limonadă fără mentă, cartofi la cuptor fără rozmarin sau o friptură fără cimbru. Viaţa ne-ar fi mai puţin aromată fără plantele care-i dau gust.

Deşi este de preferat să le folosim în stare proaspătă, majoritatea plantelor aromatice se pot usca sau congela, astfel încât să ne bucurăm de ele chiar şi în sezoanele răcoroase, când nu e vremea lor.

Sau, şi mai bine, putem alege un balcon sau un pervaz luminos, poate chiar cel din bucătărie, pe care să aşezăm câteva ghivece cu plantele noastre preferate, astfel încât să le avem mereu la îndemână în stare proaspătă.

Iată mai jos o listă cu cele mai folosite plante aromatice şi sugestii de pentru mâncăruri la care le puteţi folosi:

• Busuiocul - frunzele lui au o aroma specifică şi foarte puternică. Este ingredientul de bază pentru sosul pesto şi se potriveşte minunat în sosurile sau mâncărurile pe bază de roşii, dar şi la peşte, pui sau miel.
• Cimbrul - are o aromă puternică atât în stare proaspătă, cât şi uscat. Merge de minune la friptura de pasăre sau la cărnurile roşii şi face grăsimile mai uşor de digerat. De asemenea, cimbrul se asortează perfect şi cu ciupercile sau fasolea.
• Cresonul de grădină - frunzele de creson au un gust uşor picant, piperat  şi sunt nepreţuite în sosuri reci şi salate. În combinaţie cu uleiul de măsline face un dressing minunat şi este un excelent aromatizant pentru untul de pe tartinele de la micul dejun.
• Levanţica - florile de levănţică, bogate în tanini și uleiuri ete­rice au efect calmant și stimulativ asupra sistemului nervos central, de aceea sunt folosite mai ales în ceaiuri, dar mie îmi place să aromatizez cu flori de levănţică zahărul pe care îl folosesc la prăjituri, fursecuri şi budinci, deoarece acestea capătă o aromă subtilă şi deosebită.
• Menta - este una dintre cele mai folosite plante aromatice din lume. Se potriveşte atât în preparate dulci, cât şi în cele sărate. Este un excelent aromatizant pentru friptura de ied sau de miel, dar şi pentru cartofi, mazăre sau dovlecei.
• Oregano - frunzele lui proaspete sau uscate merg foarte bine la sosurile de roşii sau în preparatele pe bază de brânză şi ouă, dar si la pizza şi salate.
• Salvia - are un gust amărui şi puţin înţepător, dar tocmai asta o face deosebită. Se foloseşte în cantităţi mici la rulade  de carne, cârnaţi, costiţă, sau peşte gras, ajutând la digestie şi reducând efectele grăsimilor. Frunzele de salvie făcute pane sunt o delicatesă!
• Rozmarinul - are un gust astringent şi pregnant, poate fi folosit proaspăt sau uscat. Acele de rozmarin aromatizează cartofii la cuptor sau fripturile de miel, porc, sau pui, iar pe tijele lemnoase, curăţate de ace se pot face frigarui minunate la grătar.

Sunt rețete, mai ales cele de prăjituri, la care cantitățile recomandate trebuiesc respectate cu strictețe.  In aceste cazuri un cântar de bucătărie digital este indispensabil.  Dar se întâmplă totuși să nu îl aveți la îndemână, sau uneori întâlniţi reţete la care cantităţile sunt exprimate în linguri, linguriţe sau pahare şi poate aveţi nevoie să le echivalaţi în grame.

Chiar şi mie, la anumite reţete mi-e mai uşor să spun "un pahar de făină şi două linguri de ulei", uneori e mai practic şi mai comod. Aşa încât, pentru orice eventualitate, m-am gândit să vă las un tabel cu măsurile echivalente folosite în bucătărie.

Măsuri echivalente folosite în bucătărie

Voi actualiza tabelul pe măsură ce folosesc/cântăresc şi alte ingrediente. Până atunci însă, sper să vă fie de folos! 🙂

Foto credit: http://www.freedigitalphotos.net

Seminţele de chia sunt recunoscute ca fiind o  sursă sănătoasă Omega 3, proteine și fibre și din fericire, sunt un aliment care poate fi integrat foarte ușor şi plăcut în dieta noastră zilnică.

Seminţele de chia provin dintr-o plantă cu flori din familia mentei, care este creşte în Mexic și Guatemala, iar istoria ne arată că a fost o cultură alimentară foarte important pentru azteci. Deşi chia a făcut mereu parte din alimentaţie în aceste țări, planta a fost în mare măsură necunoscută în America de Nord, până când cercetătorul Wayne Coates a început să studieze chia în urmă cu aproximativ 30 de ani şi a devenit un avocat al beneficiilor pentru sănătate ale micilor semințe.

Dar să căutăm şi noi câteva motive pentru care ar trebui să introducem seminţele de chia în meniul nostru obişnuit.

Ce conţin seminţele de chia

• de 5 ori mai mult calciu decât laptele (plus bor care ajuta calciul să se transfere în oase).
• de 3 ori mai multi antioxidanți decât afinele.
• de 3 ori mai mult fier decât spanacul.
• de 3 ori mai multe fibre decât ovăzul.
• de 2 ori mai multe proteine decât orice fel de fasole, sămânță sau cereală. Sunt o sursă complexă de proteine, având toți amino-acizii esențiali într-o formă foarte ușor de digerat.
• de 2 ori mai mult potasiu decât bananele.
• mai multă Omega 3 și 6 decât semințele de in.

Impresionant palmares, nu-i aşa?

Ce beneficii pentru sănătate ne aduc seminţele de chia

• Previn apariția cancerului - integrate regulat în dietă, semințele de chia distrug celulele canceroase și repară ADN-ul afectat din organism.
• Stimulează funcțiile creierului - consumul de semințe de chia face membranele cerebrale mai sensibile și îmbunătățește funcțiile creierului: memoria, gândirea, etc.
• Împiedică îmbătrânirea prematură - datorită conținutului crescut de antioxidanți, consumul seminţelor de chia previne degradarea celulelor din organism și ajută la combaterea afecțiunilor care îmbătrânesc corpul.
• Au proprietăți antiinflamatoare - fiind foarte bogate în acizi grași Omega 3, semințele de chia ajută la lubrifierea articulațiilor și la menținerea supleții acestora.Potrivit studiilor medicale, bolnavii de artrită care au adăugat semințele de chia în dietă, au raportat mai puține dureri și inflamații decât cei care nu le-au consumat.
• Ajută digestia și previn apariția bolilor gastrointestinale - datorită conţinutului foarte mare de fibre, semințele de chia sunt alimentele cu cele mai multe beneficii asupra sistemului digestiv uman. Ele conțin atât fibre€“ solubile, cât și insolubile,€“ ceea ce contribuie la digestia lentă a alimentelor, astfel încât să nu afecteze nivelul de insulină din corp.
• Combat tulburările de somn - semințele de chia conțin triptofan, un aminoacid care are efecte pozitive asupra somnului din timpul nopții şi ajută la relaxarea organismului, astfel încât organismul să se odihnească corespunzător.
• Previn apariția diabetului -  ajută la reglarea nivelului zahărului din sânge și la combaterea riscului de apariție a diabetului. Având un indice glicemic foarte mic, favorizează digerarea lentă a alimentelor, fiind astfel un aliment benefic și pentru cei care suferă deja de diabet.
• Întăresc sistemul imunitar şi sunt o sursă naturală de energie - datorită conținutului crescut de proteine, seminţele de chia cresc nivelul de energie al organismului. Proteinele, acizii grași Omega 3, fibrele și alte tipuri de substanțe nutritive întăresc imunitatea și previn apariția bolilor.
• Previn afecțiunile cardiovasculare - reglează tensiunea arterială, precum şi nivelul colesterolul din sânge și previn diabetul,  înlăturând astfel cei mai mari factori de risc care stau la baza declanşării afecțiunilor cardiovasculare.
• Oferă senzația de sațietate și ajută în dietele de slăbit - având conţinut caloric nul, dar şi datorită conținutului bogat de nutrienţi care au rolul de a instala rapid senzația de sațietate și de a alunga foamea, semințele de chia hrănesc organismul fără riscul îngrășării.

Seminţele de chia le găsiţi de cumpărat in magazinele cu produse naturiste, sau le puteţi comanda din  magazinele online.

Află din acest articol tot ce vrei să știi despre tărâțe de ovăz: ce beneficii au, câte calorii și cum să le consumi.

Tărâțele de ovăz au fost multă vreme pe nedrept folosite numai la hrana animalelor. Din fericire, în cele din urmă au fost repuse în drepturi şi recunoscute ca fiind unul dintre cele mai importante alimente pentru o nutriție sănătoasă. Am fost curioasă să citesc mai multe şi să aflu de ce sunt anonimele tărâţe de ovăz atât de importante în alimentaţie. Şi iată ce am aflat:

Ajută la scăderea colesterolului

Tărâțele de ovăz conțin fibre solubile, care ajută la  reducerea absorbției colesterolului în sânge. În comparație cu fulgii de ovăz, tărâțele au în medie cu 50% mai multe fibre solubile, ceea ce  le face mult mai eficiente.

Crează senzaţia de saţietate

Tărâţele de ovăz au un aport caloric scăzut, dar odată consumate intră în tractul digestiv unde fibrele solubile absorb apa și formează un fel de gel, creând astfel senzaţia de saţietate. Tărâțele de ovăz pot să absoarbă de 25 de ori volumul lor în lichid. Fibrele conţinute în tărâţele de ovăz întârzie digestia şi absorbția de alimente, întârziind astfel nevoia de a mânca. 

Previn constipaţia

Fibrele din tărâţele de ovăz, împreună cu o dietă echilibrată, dar şi cu o hidratare corespunzătoare, adică minim 8 pahare cu apă pe zi,  ajută la prevenirea constipaţiei. 

Au un gust foarte bun  

Tărâţele de ovăz sunt pur şi simplu delicioase. Se pot consuma la micul dejun cereale amestecate cu iaurt, suc de fructe sau brânză de vaci. 

Care este diferența dintre tărâțe de ovăz și fulgi de ovăz?

Fulgii de ovăz sunt cereale integrale, în timp ce tărâțele de ovăz reprezintă învelișul exterior al boabelor de cereale, adică partea eliminata în procesul de prelucrare pentru obținerea făinei. Tărâțele de ovăz conțin mai multe proteine, calciu, fier, fosfor, magneziu şi zinc decât fulgii de ovăz.

Ce cantitate de tărâțe de ovăz consumăm în dieta Dukan ?

• În faza de atac - 1 lingură/ zi
• În faza de croazieră - 2 linguri / zi
• În faza de consolidare - 2 linguri / zi
• În faza de stabilizare - 3 linguri / zi

Află din acest articol tot ce vrei să știi despre fructele goji: ce valori nutriționale au, ce beneficii și cum să le incluzi în alimentație.

În ultima vreme fructele goji au devenit din ce în ce mai cunoscute şi la noi în ţară. Dacă acum câţiva ani, când am aflat prima dată despre goji se găseau doar la magazinele naturiste şi costau enorm, acum le-am găsit chiar şi la micul aprozar de la colţul blocului meu, iar preţul a devenit ceva mai suportabil.

Totuşi, de ce sunt fructele goji atât de căutate şi atât de speciale? Unii le numesc chiar "elixirul tinereţii" şi după ce iniţial am fost destul de sceptică, după ce m-am documentat mai ales pe site-uri din afara ţării, am început să le dau dreptate.

Ce sunt fructele goji?

Goji sunt fructele unui arbust peren care creşte în regiunile temperate și subtropicale din China, Mongolia și în Tibet.  În Asia, fructele goji sunt consumate de generații întregi şi şi-au dovedit deja eficienţa în privinţa longevităţii. 

De-a lungul timpului, oamenii le-au folosit şi pentru a încerca să trateze probleme comune de sănătate cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala sau problemele de vedere, iar mai nou sunt folosite ca adjuvant şi în tratamentul cancerului. 

Un studiu chinez publicat în Jurnalul chinez de Oncologie din 1994 a arătat că 79 de persoane cu cancer au răspuns mai bine la tratament după ce fructele goji au fost adăugate în regimul lor zilnic.

Fructele sunt mici, roşii şi de obicei le găsim de cumpărat sub formă uscată, ca şi stafidele. Au un gust dulce-acrişor şi uşor picant.

Beneficiile fructelor goji

Fructele goji sunt cel mai puternic antioxidant dintre toate produsele alimentare. Ele sunt de asemenea foarte bogate în vitaminele C, B1, B2, E, minerale, oligoelemente şi aminoacizi. Datorită tuturor acestora, consumul regulat al fructelor goji ajută foarte mult în:

• protejarea ficatului
• îmbunătăţirea vederii
• îmbunătățirea funcției sexuale și fertilității
• creşterea imunităţii
• îmbunătăţirea circulaţiei sanguine
• scăderea nivelului de colesterol
• menţinerea unui sistem nervos sănătos
• reduce îmbătrânirea celulară

De asemenea 1-2 linguri de fructe uscate pe zi combat celulita și pot fi un bun adjuvant în curele de slăbire.

Cum se consumă fructele goji?

• În iaurtul de la micul dejun, eventual alături de una-două linguri de tărâţe de ovăz. Veţi avea un mic dejun minunat şi foarte sănătos.
• Suc natural de goji. Îl găsiţi în magazinele cu produse naturiste. Sucul de goji se bea în cantităţi mici, câte 30 ml zilnic pe stomacul gol şi îmbunăţăţeşte circulatia, digestia  și sistemul imunitar.
• Puteţi pregăti deserturi în care să înlocuiţi stafidele cu fructele goji, ca de exemplu în biscuiţi sau fursecuri. De asemeni, puteţi prepara acasă delicatul gem de goji cu care apoi să aromatizaţi budincile sau să umpleţi clătite.
• Foarte bun este şi ceaiul de goji, fie că îl faceţi acasă, fie că îl cumpăraţi din magazinele specializate. Ceaiul de goji are efect antiinflamator, antibacterian și antimicotic.

Consumul recomandat este de aproximativ 10-30 g de fructe uscate pe zi pentru a te menţine sănătos.

Deşi au multe proprietăţi benefice şi o valoare nutriţională ridicată, consumul fructelor goji nu este eficient dacă nu însoțește o dietă echilibrată, bazată pe o alimentaţie în care să se regăsească şi alţi nutrienţi de bază cum ar fi: legumele şi fructele proaspete sau produsele lactate de bună calitate.

Fructele goji se găsesc de cumpărat în stare uscată, la magazinele cu produse naturiste, sau le puteţi comanda din magazinele online.